Album Rammstein!

METALHEAD

Concert AMORPHIS!

METALHEAD

De-ar fi..

secunde când totul renaşte..


imagini îngheţate din dorinţa uitării

păstrate adânc într-un colţ prăfuit

sentimente păgâne demult renegate

priviri interzise umbrite-n asfinţit


zgariam cu o notă un cânt melodios

otraveam o speranţă clădită de-un copil

păşeam desculţ pe-acelaşi dor tăios

credeam în cuvinte rostite de-un vinil



eram stomacul în care fluturii plutesc

creşteam la sânu-mi ideea de intens

erai trecutul ce şi-astăzi e prezent

rosteai uşor..priveai indiferent



simţeam simţirea injectată-n vene

şi tremuram la suflul unui gând ascuns

mă bucura obscen o crudă mângâiere

trăgeam de-o clipă împinsă în cădere



ţi-aş reteza privirea cu poftă şi cruzime

şi te-aş forţa să vezi cu ochii mei în tine

ţi-aş da chiar mâna mea să mângâi sentimentul

să simţi şi tu cum arde-n mine lin cuvântul



aş scrie cu o umbră captivă în apus

ţi-aş recita-n silabe cuvântul ce mi-as spus..



mă măcina gândul de "cum ar fi fost"..

Cu perdea..

Mintim precum respiram, ne mintim ca respiram, mintim realitatea si ne uitam mintind. Mintim ideea de prezent asteptand ca viitorul sa fie sincer cu noi.Mintim cu aceeasi usurare cu care credem in minciuna. Mintim, regretam ca mintim dar fara ezitari mintim in continuare.
Ne mintim ca mintim sa ne fie bine!

Fragmente..

Ma ascund dupa un bob ars de cafea..
s-adulmec mirosul prin masca mea grea.
Ma inec intr-o fiola de algocalmin..
sa amortesc si-apoi sa imi revin.
M-arunc in buzunarul tau
..si devin o scama.
M-agat de un siret
..si te ciupesc de palma.

Undeva la mijloc...

Am sa trag de vechile nedumeriri pana am sa le pixelizez fiecare coltisor si am sa le observ fiecare impuritate. Apoi o sa-mi transpun gandurile in photoshop si o sa le sterg urmele triste redand luminozitatea si regland contrastul fiecarei trairi.
O sa imi pictez geamurile camerei in culorile tineretii si o sa vad doar o imagine curata ce-mi va reda zambetul ochilor.
Am sa adorm cu muzica in urechi pana cand timpanele vor rade gadilate de fiecare acord iar vibratia lor imi va strabate intreg corpul.
Am sa profit cu lacomie de natura pana voi absorbi toata caldura soarelui si voi cunoaste fiecare stea si fiecare nor.
Am sa ma bucur cu fiecare celula si am sa strivesc fiecare nerv..
..si-am sa fiu..eu.

Contrast

Am fost absenta..sau doar prizoniera unei perioade in care am refuzat sa ma mai privesc din interior si sa analizez fiecare rasuflare.
Poate ca trebuia sa revin si sa nu ma pierd de mine dar uneori e nevoie de o mica pauza si de un nou avant.
Aseara m-am uitat si eu la "The Curious Case of Benjamin Button" si cred ca a scormonit in mine vechile nedumeriri si intrebari ce nu vor avea niciodata raspunsuri concrete.
Nu il consider un film foarte accesibil pentru toate tipurile de persoane insa cu siguranta este un film care iti lasa o libertate de interpretare a lucrurilor si pe care fiecare il vede diferit.
Trupurile noastre nu sunt decat reflexia trairilor si oglindesc la exterior o banda neintrerupta de momente, tradandu-ne adeseori existenta. Privirea unui om vorbeste despre el si iti ofera posibilitatea sa vezi si tu prin ochiil lui. Oare asta sa fie motivul pentru care evitam sa privim persoanele in ochi?! Oare ne e teama de ce putem vedea sau de cum ne putem vedea?!
"Nu poti sti niciodatã ce te-asteaptã", o replica ce poate fi un laitmotiv al vietii oricaruia dintre noi. Nu trebuie sa cautam a ne descoperi drumul inainte sa ajungem la el dar intotdeauna trebuie sa avem inima deschisa spre orice am putea gasi acolo.
Nu suntem nevoiti sa ne complacem in diverse situatii decat daca ne regasim in ele fara a fi ajustate.
Am putea spune ca suntem captati de banalitate si prea comozi pentru a face fata schimbarii fara a o numi "criza". Ne este greu sa ne adaptam si sa acceptam alt mers al lucrurilor in afara celui cu care eram obisnuiti.
Nu ne putem naste batrani dar cu siguranta putem muri copii! Poate nu noi imbatranim ci tinerea imbatraneste si suntem tentati sa ii urmam cursul.
Gata cu aberatu.. Oricum, interesant film!